Deschizi uşor geamul. Soarele încă nu dă nici un semn de viaţă. Încă stă ascuns, aşteptând parcă strigătul tău. Parcă aşteptând zâmbetul tău plin de viaţă şi atât de frumos. Dar zâmbetul nu mai vine. Şi uite aşa, ai deschis fără nici un motiv fereastra. Nu mai e nimic să vezi. Nici măcar soarele, care ...altă dată îţi scălda faţa cu razele lui calde si dulci. Şi stai şi'l cauţi. Ştii că doar se ascunde pe undeva pe acolo. Trebuie doar să fi atent şi să'l gaseşti. Dar degeaba. Te intrebi..."poate am nevoie de ajutor...". Totul şi'a pierdut înţelesul. Nimic nu mai are aceiaşi semnificaţie. Nimic şi totul pare aşa de gol. De monocrom. Nu mai înţelegi nimic. Nici nu mai vrei sa înţelegi. Oricât ar încerca ea să-ţi explice. Orice ar spune. Eşti singur şi o ştii bine ...şi nimic nu se va schimba. Şi oricât ai striga de durere, orice ai face, ea nu te va mai auzii, ea nu te va mai vede. E dimineaţă. Hei, care mi'ai furat creioanele ???
Live your life. But dont forget to dream.