Niros Dream

Nu o sa'mi placa felul cum m'am schimbat. Nu'mi place nici ce o sa scriu acum. Nu o sa fie firesc. Parca doi oameni se straduiesc sa intretina o conversatie. Si este exact invers decat atunci cand desenezi. Tragi o linie....si stii imediat daca o sa fie un desen bun sau nu. Ma simt ciudat. Nebunie. Totul mi se pare o partida de sah ... cu acel sentiment ca trecusem prin toate relele posibile si ca acum nimic rau nu o sa ma mai surprinda. Vreau sa pictez lumina soarelui pe fete de copii sau flori intr'un buchet, sau o strada plina cu ploaie de aprilie! Esentele! Nu lucrurile in sine. Esentele...cele mai marunte, inotand in lumina. Ploaia de azi mi'a ajuns. Si sunt atat de departe de toate. De normalitate. De lumina. De ceea ce as vrea sa fiu! Ma ridic in picoare si spun rastit "stii...cred ca ai ceva in tine. Nu stiu! Majoritatea femeilor au acest ceva. Vreau sa spun ca femeile sunt....complicate. Fie ca te folosesti de cuvinte, de culori sau de sunete. Ind...

Şi cuvintele se pierd uşor în întunericul ce ne înconjoară. Mâna'mi este pe umărul tău. Ochii'mi sunt adânciţi tocmai acolo, în locul acela atât de liniştit al sufletului tău. Şi zâmbeşti. Şi'ţi muşti buza de jos, ştiind parcă că în acelaşi loc buzele mi te vor muşca... Şi închizi ochii...şi buzele'mi gustă plăcere. Şi mâinile'mi simt atingerile. Şi corpul'mi pluteşte deasupra ta. Uşor si dulce, ca o adiere. Şi te zbaţi, mă muşti, te muşc, mă zgârii, te prind, te sărut, ţipi, gemi, prinzi cearşaful în mâini. Şi zâmbeşti. Mă priveşti lung. Ai o privire ciudată, să ştii! Te prind de măini, te muşc, ţipi şi te zbaţi. Din nou. Şi din nou. Într'o dimineaţă.

Spuneam intr'un post anterior ca noi, oamenii, spunem doar 1% din ce gandim, din care jumatate e minciuna. Acuzam aceasta ....ne-intelepciune din partea noastra. Si mi'am urmat propriul sfat si am spus, sau cel putin am incercat. Acum, dupa o analiza completa, pot sa spun ca'mi retrag tot ce am spus atunci. Tot ce am gandit sau scris. Cat despre timpul pierdut... nu se mai intoarce, aveti dreptate. Dar probabil ca nu'l folosim asa cum ar trebui. Poate decat sa visam, poate ca ar trebui sa deschidem mai bine ochii, sa fim mai realisti si sa ....incepem sa ne cladim visele, "brick by brick". Poate ca ar trebui sa lasam copilariile deoparte, si sa fim mai realisti. Visele nu se indeplinesc daca "doar visezi". Si sa nu mai visam la lucruri care nu or sa se intample niciodata. Si da, poate ca se indeplineste cate'un vis pe care il consideram imposibil. Dar lucrul asta e la fel de rar ca iubirea. [...] Racit. De'o luna de zile. Pastile,...

Pierdem atata timp din viata fara sa spunem  ceea ce vrem sa spunem. Vorbim aiurea, spunem tot felul de fleacuri, vorbim codat, like a origami. Si nici nu realizam cat de mult pierdem.  Asa ca acum, vreau sa va spun, pur si simplu, ceea ce vroiam. Pur si simplu. Mi'e foame. Dar lasand glumele la o parte, dupa cum vedeti, adresa blogului e acum www.nirosdream.net . Ma intrebati de ce. De nebun. :)) O sa am multa de munca aici, acum. Si probabil o sa revin cu posturi .... "prostesti" dar care, dupa spusele voastre, va plac. O sa schimb si tema. Nu am gasit nimic inca, care sa'mi satisfaca dorintele ascunse. Asa ca probabil o s'o creez eu de la 0, in Photoshop. Chiar aveam nevoie de o schimbare. Si blogul si eu. Sa speram ca o sa iese ceva bun din toate astea. Statusul de azi : This is what you get, if you dream too much. Melodia de azi :

Ma uit pe geamul masinii ...e ceata.Si racoare. Si dimineata. Plec. Nu va spun unde pentru ca o sa ma intrebati de ce. Si cum. Si nu voi stii cum sa va raspund. Blog in schimbare. Orice ...idee poate fi luata in considerare. Sau nu. Si adresa blogului se va schimba. .net, .org sau .com ? Probabil in viitor va fi si .ro, de asta depinde doar de voi. :))

Se da textul : A iubi. A minti. A insela si a ascunde faptul ca inseli. A asculta. A fi naiv. A plange. Si a continua. Pentru 10 puncte, ilustreaza in 2-4 randuri cine e protagonistul povestii din care provine textul de mai sus. Daca nu ai idee din ce poveste, o voi scrie pe larg, de la inceput la sfarsit. Dupa ce ati gasit eroul povestii, pentru alte 10 puncte, a se gasi in textul dat cat de rost, naiv si stupid a fost. Daca nu se gaseste in textul dat, o sa povestesc eu cu cea mai mare placere. Pentru ultimele 10 puncte, a se gasi in textul de mai sus expresivitatea, ambiguitatea si reflexivitatea cu care eroul a incercat sa iubeasca, dar a sfarsit intr'un mod extrem de brutal. Dar... Si nu mai e cale de intoarcere. Te poti ascunde, poti uita, dar niciodata nu o sa reusesti pe deplin. Dar... Ale cui raman promisiunile? Ale cui raman visele? Ale cui raman zilele in care ti'era dor? Ale cui raman lucrurile care le aveati? Dar... E timpul...sa te arunci pe'un ...

(inainte de a citi acest text, tin sa precizez ca l'am scris intr'un moment de stres, la servici, cu clientii pe cap, lipsit de inspiratie, dar cu zambetul pe buze. asa ca ... sa nu aud critici !) Daca ar fi existat un necrolog, ar fi descris ultimele luni din viata mea ca fiind.... dar nu am avut un necrolog acolo, langa mine. Siiiii....dupa multe, multe, dar foarte multe amanari, a venit si mult asteptatul concediu. Parca, parca nu vroiam sa plec. Trece o zi in care zac in acelasi fotoliu si nemai avand grija serviciului, zaceam intr'o stare de letargie si visare. Si ... zambeam. Cineva mi'a spus ca un zambet transmite intotdeuna foarte multe lucruri. Dupa o zi de ne-facut nimic, imi iau inima in dinti, imi fac bagajul cu muzica la maxim am zis, l'am luat in spate, ale naiba vise, grele is! Si cu acelasi zambet pe buze am inchis usa in urma mea, am inchis si ochii, am strans bine bagajul de pe umar si am facut un pas...inca unul ....mi'am luat un avant......