Skip to main content

Si ingerashii ...



Noapte. Rece. Dar totusi ...mi'e cald. Stau in pat. Ascult aceiasi muzica... Nu, nu sunt trist. De ce as fi? :) Totul merge perfect. Aproape totul. Dar nu le pot face pe toate bine, nu? Ploua. Inchid ochii...ma imbrac, vreau sa colind putin. N'am chef sa stau in casa. Imi iau umbrela si incep sa colind pe strada mea..ploaia e asa rece...dar nu o simt. Ciudat. Incerc sa ma apar cu umbrela, dar nu ma ajuta nici ea saraca prea mult. Imi fac nervi. Ce liniste....si...intuneric... Ma grabesc sa ajung acasa.... (&$#Q*HRJEKF EUFYE&*) ...huh ?
Ma scuzati, nu v'am observat, lasati'ma sa va ajut... (tocmai ma ciocnisem de o persoana...mare greseala sa tin umbrela in fata mea ...). Ma aplec sa'i ridic lucrurile...
"Eh, haide, ca nu face nimic :)"
.....................................................................
"? Au inceput sa fuga cuvintele de tine? "
......ramasesem pur si simplu...fara cuvinte. Stau in fata ....ei. Nu'mi venea sa cred. Visez ? Pentru ca e prea frumos sa fie adevarat !
"Hai, hai, nu mai fi timid, spune'mi cum te numesti."
.....pai...eu....eu.....niros ....
"Bine niros mic. Eu sunt @$&#@*^%&. Incantata." (si'mi intinde mana...)
O intind si eu pe'a mea, cu toate ca tremura de la frig...de 3 minute statea in ploaia care ma lovea cu o ura nemaintalnita. Parca ii facusem vreun rau...
"Dar, wai, ce tremuri. Hai, vino putin incoace si strange'ma in brate, ca si mie mi'e frig."
....si ma trage spre ea..ma ia in brate..si ma strange asa de tare, incat simt ca ma sufoc. Ce corp cald are. Ii simt sanii lipiti de pieptul meu. Ma simt asa de ....in siguranta. Ma simt bine. Sunt fericit. As sta asa ore intregi. Oare se grabeste?
De asa frig, de la ploaia care acum parca arunca stropii pe noi cu mila....incepem sa ne miscam,incet dar sigur.
"Vrei sa dansam?"
....si totul se face alb. lumina...caldura...foc si stele...eu...tot la ea in brate..ea, tot strangandu'ma de parca incercand sa ma sufoce. Ritmuri venite de nu stiu unde, ne fac sa ne miscam lent...imi ia capul in palme si se uita adanc in ochii mei..eu..ma pierdusem in oceanul atat de feeric din ochii ei. Insa nu'i dau drumul. O tin strans de mijloc. Nu vreau sa plece...
"Niros mic...." si inchide ochii....ma apropii cu o asa dorinta de buzele de smarald...si ....e cel mai ...
TRRRRRRRRRR !!!!!! TRRRRRRRRRRRR !!!!!!!!!! TRRRRRRRRRRRRRRR !!!!!!!!!!
huh ??? ce ? cand ? cum ? UNDE ? dau cu mana, cautand telefonul. ma uit cu niste ochii semideschisi la el. ALARMA ! 7:00 ! CEEEEEEEEE ? unde sunt ?
Si ingerashii sunt rai. Am dreptate ?
Labels:

Comments

Utsy said…
Neatzaaa:))
Frumos:D
Si da...ingerasii sunt foarte rautaciosi uneori:(
January 23, 2009 at 12:38 AM
CriSSa said…
ingerasi rai? :))
imagineaza-ti sa visezi o poveste perfecta,dar la sfarsitul ei sa ti se spuna dintr-o data, cu un dezgust total "pleaca!". dupa asta mai vorbim de ingerasi rai ;)
iar la doua zile dupa visul cu pricina, persoana pe care ai visat-o (si la care visezi oricum si oricand cu ochii deschisi) sa te sune din senin - dupa ce nu ati mai vorbit de niciun fel de mai bine de o luna...anoying, ha? :)
asa ca mai bine te-ai gandi ca ingerasii nu sunt rai, ei de fapt au grija de tine si vor sa-ti transmita ceva, chiar daca tu consideri "bine" pt tine cu totul altceva...
January 23, 2009 at 6:36 AM
Anonymous said…
marphaaaaaa:))))) saracii ingerashi cred ca si'au luato rau pe cocoasa in dimineata asta:))) wof lasa buah ca mai e si maine noapte>:D< poate o sa fie mai buni cu tine:*:*:*:*
wtf?:))nu mai nimeream pupicii imi ieseau numai "*"*"*"*"*"* :))))) ce norocos esti:*
January 23, 2009 at 2:17 PM
Sorin J. said…
Norocos eh ??? :)) merci mult :*
January 23, 2009 at 2:26 PM
Andreea Ratoi said…
:x... frumos vis si intr-adevar ai dreptate: si ingerasii pot fi rautaciosi uneori... deja m-a cuprins melancolia...
January 24, 2009 at 2:55 PM
Adrian said…
pai trebuia sa dormi in continuare...
January 31, 2009 at 5:10 PM
Nikol said…
"vrabia malai viseaza"...:)
te rog,imi zici si mie cine a scris cartea ta preferata???
merci frumos!
January 31, 2009 at 8:06 PM
Post a Comment

Popular posts from this blog

Time bubble

Era ceva ciudat pe planeta pe care au rămas împreună. Parcă timpul nu trecea și amândoi nu îmbătrâneau. Și chiar nu trecea atunci când el se pierdea în ochii ei. Sau în nopțile acelea lungi în care ea adormea în brațele lui. Planeta pe care o descopereau era ceva de vis. Dar nu asta o să vă povestesc acum. Acum...vreau să aflați ce s-a întâmplat după cei 10 ani pe acea planetă. - Hei R...șoptește el în timp ce ea se întoarce spre el și încearcă să îl ia în brațe. Știi, crezi că ...după ce îți termini cafeaua...crezi că am putea să vorbim despre planeta asta? Faptul că nu timpul nu trece aici, mă îngrijorează. Mai ales că tu însuți mi-ai spus că atunci de când te-ai prăbușit și până am sosit eu nu au trecut decât 2 minute. La naiba, societatea pentru care lucrez a trimis nava de salvare după trei ani. Ce îmi spui tu aici...e imposibil. - Uhmmmmm....lasă-mă...e prea ...de ...dimineață...spunea ea în timp ce se întoarce cu spatele la el, îi trage mâna dreaptă sub capul ei și ...
Post a Comment
Read more

Hope and yellow

Un strat de gheață; se simte dur pe fața mea, dar nu rece. Nu am nimic de ce să mă țin; mănușile mele continuă să alunece. Pot vedea oameni de sus, alergând în jur, dar nu pot face nimic. Încerc să-mi dau gheața cu pumnii, dar mișcările mi se mișcă încet, și mă simt ca și cum voi fi dizolvat. Privesc spre răsărit, văd orașul în flăcări și țipete de oameni care fug prin gheața de sub mine. E gheață peste tot dar flăcările orașului le topesc încet și amețitor. Nu...nu.. ce se întâmplă? Primul lucru pe care îl observ e că ajunsesem la nivelul oamenilor și în haosul ăsta asurzitor, toți se lovesc de mine încercând să scape. Îmi strâng pumnii și nu mă dau bătut, trebuie sa aflu ce se află în spatele lor. Ciudat, dar simt că acumulez o grămadă de energie în pumnii strânși. Și fără să stau pe gânduri, sar. Sar ca și cum aș vrea să zbor. Ceea ce e și mai ciudat e că se întâmplă să pot sări atât de sus încât las în spate toată mulțimea speriată. Din păcate, energia se pierde aproape instant ...
Post a Comment
Read more

Part of the journey is the end

Sfera fără lumină / Pe măsură ce m-am apropiat de Zion 16, computerul de bord a început să primească citiri ciudate. Ce se întâmplă? Și unde a dispărut toată lumina de la cele două stele? Doar e un sistem binar, nu aveau cum sa dispară așa pur si simplu.  Psy, analizează și raportează. Căpitane, primesc date. Un audio-mesaj de pe planetă. Este de la Căpitanul R. Ah, ce vrea? Sunt sigur e că de-abia așteaptă să mă certe, sau să îmi râdă în nas că am venit aici degeaba și ca ea a plecat deja. Mesajul ei către el / Chestia asta e pornită? Hei S. Dacă primești această înregistrare să nu te simți rău pentru asta. O parte din călători e sfârșitul. Să știi și tu. Chiar dacă sunt pe această planetă cu zero promisiuni de salvare toată chestia asta e mai amuzantă decât sună. Apă și hrană găsesc îndeajuns. Planeta e mai mult decât ne așteptam noi să fie.  Ha, nu cred nimic din ce spune. Scanează și spune-mi de ce nu văd nici o lumină. Unde naiba suntem? Vreau să șt...
Post a Comment
Read more