E intuneric. Frig. Ploua. Prea mult fum sa disting ce e in jur. Sunt singur... Imi tarasc picioarele prin mlastina asta rea. Apa nu imi trece de glezne, dar e rece..Imi taie respiratia. Respir greu si des...mi'e frica...dar merg inainte. Nimic nu ma v'a opri. Voi continua sa merg inainte, oricat de grele, reci, intunecate sunt unele clipe.
Si mergand asa..zaresc in dreapta mea...hmmm, mi se pare asa cunoscut. Stiu locul ala. E...hmmm, stiu si mirosul ala.. e asa de familiar. Dar...atat de vechi..aproape ca l'am uitat. Ce mi se poate intampla daca ma opresc putin ? "Trag pe dreapta" si ma indrept spre locul acela pe care il stiu, il simt, il traiesc...
Totusi, parea aproape. De ce nu am ajuns inca ? Ma uit in jurul meu, totul e asa de cunoscut, de parca...
Lumini, licurici, fluturi albi...dar totul intr'o ceata densa. Si continui sa merg spre...si ajung in sfarsit. Stau in fata unei usi. Pare atat de ...grea ...de rece..
Oare ce e in spatele ei ? Ma apropii de ea...o imping usor... si (va urma)
Comments
m-ai lasat cu aceeasi senzatie pe care o aveam knd ma cocotam in casutele din padurea de la tara(centre de vanatoare) si imi era frik sa deskid usa.........
imi place cum scrii.fain.
climax
si img misterioasa...