Skip to main content

ATB in ROMANIA



Vreau sa ajung. Neaparat. Who's with me?



Sambata 1 August 2009 va invitam la un show “pe malul marii”, in Kristal Club Mamaia cu un invitat de onoare: ATB*!

A provocat o isterie in masa cand a venit pentru prima oara in Romania. Fanii acestui dj si artist international atat de complet s-au adunat din toata Romania pentru a il asculta live. Putini artisti se pot mandri cu o discografie atat de diversa si atat de succes in acelasi timp! Tocmai aceasta trasatura a artistului de a se adapta la stiluri diferite l-a ajutat sa pastreze mereu un loc fruntas in topurile internationale.

Acesta este si motivul pentru care artistul a fost ales de vedete internationale cum ar fi: Heather Nova, Moby, William Orbit, Michael Cretu da la Enigma (de origine roman), Bryan Adams, A-Ha, e.t.c., pentru a colabora pe diverse albume.

A impresionat si Hollywood-ul, unul dintre single-urile sale “Marrakech” fiind ales sa apara pe coloana sonora a filmului “ Mindhunters” (Val Kilmer, Christian Slater, LL Cool J).

De curand a lansat un nou album, “FUTURE MEMORIES”, care déjà face valuri in randul fanilor sai!

In 2007 ATB* a revenit in Romania pentru un show live exceptional, parte a turneului Trilogy, in cadrul 7 Festival, care a avut loc pe 14 Iulie 2007 la Arenele Romane!

Fanii artistului au avut ocazia sa-l vada pentru prima oara pe ATB performand alaturi de trupa sa. Un spectacol extraordinar de lumini, sunete, imagini si binenteles muzica perfecta a unicului ATB!

Il asteptam si sambata 1 August pentru un show unic marca ATB*, la malul marii, @ Kristal Club Mamaia!

Bilete: 30 lei in avans prin ticketpoint.ro sau in reteaua magazinelor Diverta.

Comments

Post a Comment

Popular posts from this blog

Time bubble

Era ceva ciudat pe planeta pe care au rămas împreună. Parcă timpul nu trecea și amândoi nu îmbătrâneau. Și chiar nu trecea atunci când el se pierdea în ochii ei. Sau în nopțile acelea lungi în care ea adormea în brațele lui. Planeta pe care o descopereau era ceva de vis. Dar nu asta o să vă povestesc acum. Acum...vreau să aflați ce s-a întâmplat după cei 10 ani pe acea planetă. - Hei R...șoptește el în timp ce ea se întoarce spre el și încearcă să îl ia în brațe. Știi, crezi că ...după ce îți termini cafeaua...crezi că am putea să vorbim despre planeta asta? Faptul că nu timpul nu trece aici, mă îngrijorează. Mai ales că tu însuți mi-ai spus că atunci de când te-ai prăbușit și până am sosit eu nu au trecut decât 2 minute. La naiba, societatea pentru care lucrez a trimis nava de salvare după trei ani. Ce îmi spui tu aici...e imposibil. - Uhmmmmm....lasă-mă...e prea ...de ...dimineață...spunea ea în timp ce se întoarce cu spatele la el, îi trage mâna dreaptă sub capul ei și ...
Post a Comment
Read more

Part of the journey is the end

Sfera fără lumină / Pe măsură ce m-am apropiat de Zion 16, computerul de bord a început să primească citiri ciudate. Ce se întâmplă? Și unde a dispărut toată lumina de la cele două stele? Doar e un sistem binar, nu aveau cum sa dispară așa pur si simplu.  Psy, analizează și raportează. Căpitane, primesc date. Un audio-mesaj de pe planetă. Este de la Căpitanul R. Ah, ce vrea? Sunt sigur e că de-abia așteaptă să mă certe, sau să îmi râdă în nas că am venit aici degeaba și ca ea a plecat deja. Mesajul ei către el / Chestia asta e pornită? Hei S. Dacă primești această înregistrare să nu te simți rău pentru asta. O parte din călători e sfârșitul. Să știi și tu. Chiar dacă sunt pe această planetă cu zero promisiuni de salvare toată chestia asta e mai amuzantă decât sună. Apă și hrană găsesc îndeajuns. Planeta e mai mult decât ne așteptam noi să fie.  Ha, nu cred nimic din ce spune. Scanează și spune-mi de ce nu văd nici o lumină. Unde naiba suntem? Vreau să șt...
Post a Comment
Read more

Hope and yellow

Un strat de gheață; se simte dur pe fața mea, dar nu rece. Nu am nimic de ce să mă țin; mănușile mele continuă să alunece. Pot vedea oameni de sus, alergând în jur, dar nu pot face nimic. Încerc să-mi dau gheața cu pumnii, dar mișcările mi se mișcă încet, și mă simt ca și cum voi fi dizolvat. Privesc spre răsărit, văd orașul în flăcări și țipete de oameni care fug prin gheața de sub mine. E gheață peste tot dar flăcările orașului le topesc încet și amețitor. Nu...nu.. ce se întâmplă? Primul lucru pe care îl observ e că ajunsesem la nivelul oamenilor și în haosul ăsta asurzitor, toți se lovesc de mine încercând să scape. Îmi strâng pumnii și nu mă dau bătut, trebuie sa aflu ce se află în spatele lor. Ciudat, dar simt că acumulez o grămadă de energie în pumnii strânși. Și fără să stau pe gânduri, sar. Sar ca și cum aș vrea să zbor. Ceea ce e și mai ciudat e că se întâmplă să pot sări atât de sus încât las în spate toată mulțimea speriată. Din păcate, energia se pierde aproape instant ...
Post a Comment
Read more