Skip to main content

Ce naiba...

In primul rand imi cer scuze ca am indraznit sa ....scriu urat. Nu'mi sta in fire si cu toate ca eram extrem de nervos, nu trebuia sa ....apelez la acel cuvant. Imi cer iarasi scuze.
Si in al doilea rand...
Pai...se pare ca totul o sa ia o intorsura ...urata. Si o sa ma descurc singur, ca  intotdeuna.
Credeam ca daca esti bun cu cei din jur, daca le vorbesti frumos, daca te porti frumos cu ei....se vor purta la fel cu tine, macar din politete. Dar ....ce naiba, lumea asta e mult prea .....hmmm, care e cuvantul pe care il caut?
Toti sunt egoisti, mincinosi (nu ca nu am mintit si eu, dar ....). M'am saturat sa vad acelasi lucruri, facute de o mie de ori apoi pur si simplu iti ceri scuze. Mnoh, pai scuzele astea ar trebui spuse cand iti pare cu adevarat rau pentru ce ai facut si cand realizezi ca ai facut un lucru rau...nu doar asa, de forma!
M'am saturat....
Dar in scurt timp o sa inceapa un capitol nou, in care voi incerca sa nu mai am incredere decat in mine si in familie. Pentru ca se pare ca sunt singurii in care poti avea incredere.
Totul s'a schimbat. Am crezut ca .....dar din pacate totul era doar o iluzie, totul era doar un gand, ca totul e bine si ca totul o sa fie bine. Se pare ca m'am inselat. Si nu ar fi prima oara. La naiba! Si am zis ca nu o sa mai am incredere, ca nu o sa mai pun suflet.....
Fericire? Ha! E doar un gand, o amintire. Fericire insemna cand, copil fiind, te trezeai in ziua de craciun si alergai spre pom ....cu sufletul la gura ....sperand ca ai primit ce iti doreai mai  mult! Fericire era cand.....luai saniuta si pierdeai ore in sir, pana la inserat, pe derdelus. Erai fericit cand nu aveai griji, cand nu stiai ce inseamna sa minti (dar o faceai, ca sa scapi de cate o mustrare pentru un lucru urat pe care l'ai facut). Erai fericit cand erai copil.

Dar acum ai crecut si ai descoperit femeia. Si aici totul s'a dus dracu' ....

Comments

eu said…
ai cunoscut femeia si totul s-a dus dracu...mda:|

Popular posts from this blog

Time bubble

Era ceva ciudat pe planeta pe care au rămas împreună. Parcă timpul nu trecea și amândoi nu îmbătrâneau. Și chiar nu trecea atunci când el se pierdea în ochii ei. Sau în nopțile acelea lungi în care ea adormea în brațele lui. Planeta pe care o descopereau era ceva de vis. Dar nu asta o să vă povestesc acum. Acum...vreau să aflați ce s-a întâmplat după cei 10 ani pe acea planetă. - Hei R...șoptește el în timp ce ea se întoarce spre el și încearcă să îl ia în brațe. Știi, crezi că ...după ce îți termini cafeaua...crezi că am putea să vorbim despre planeta asta? Faptul că nu timpul nu trece aici, mă îngrijorează. Mai ales că tu însuți mi-ai spus că atunci de când te-ai prăbușit și până am sosit eu nu au trecut decât 2 minute. La naiba, societatea pentru care lucrez a trimis nava de salvare după trei ani. Ce îmi spui tu aici...e imposibil. - Uhmmmmm....lasă-mă...e prea ...de ...dimineață...spunea ea în timp ce se întoarce cu spatele la el, îi trage mâna dreaptă sub capul ei și

De ce ?

De ce ce, v-ati putea intreba...eh....nu va pot raspunde, pt ca sunt mai multe "ce'uri", ca sa le spun asa. Vreau sa aflu raspunsuri...la intrebari cum ar fi : " De ce e atat de usor sa ranesti pe cineva si atat de greu sa spui cu adevarat ce simti?".Mergeam in dimineata asta pe strada, si era asa de liniste...(doh, doar era 5 dimineatza :D), si...m-a lovit melancolia...nu e mare lucru...mi se intampla cam des in ultimul timp, cu toate ca nu-mi pot da seama de ce ...alt de ce ...hmmm...stiu, va intrebati care ar fii urmatorul "de ce"...poi..." De ce lumea nu poate fi mai intelegatoare?"...unii se poarta...de parca ar trebui sa fie doar ca ei si daca nu e cum isi doresc ei...parca s-a sfasit lumea. Hmmm, nu o sa-i pot intelege niciodata, desi ar trebui, pt k ii intalnesc zi de zi..si cred ca o sa incep sa fiu si eu la fel de ne-intelegator ca ei...poate ma loveste si pe mine inspiratia si-mi dau seama de ce se poarta asa.. Hmmm....v'a

Nu știu dacă te mai iubesc...

Nu știu dacă te mai iubesc. Se spune că dacă trebuie să te întrebui dacă mai iubești pe cineva sau nu...atunci cu siguranță răspunsul este nu. Dar...eu nu cred asta. Eu cred că inima minte. Eu cred că sentimentele mint. Cred că ce gândim și simțim sunt lucruri bazate pe convingerile noastre deformate de lumea în care trăim. Câteodata...lucrurile în credem se întorc împotriva noastră. Uneori trăim pe pilot automat fără să știm asta, indiferent cât de auto-conștienți gândim că suntem. Mi-e teamă că o să regret dacă o să te pierd. Ce se întâmplă dacă te pierd și apoi îmi dau seama că mereu te-am vrut?  Cum aș trăi în fantoma iubirii noastre, dacă aș știi că sunt cel care a omorât-o? Tu mă iubești atât de sigur...și cu atâta siguranță și la fel de complet vreau să te iubesc și eu. Vreau să știu de ce iubesc oamenii care nu mă doresc și renunț la cei care o fac... Vreau să ști un lucru despre mine: sunt un supraviețuitor. Dacă m-ai părăsi...sau dacă mă vei forța să te părăsesc...voi fi