Skip to main content

Ce naiba...

In primul rand imi cer scuze ca am indraznit sa ....scriu urat. Nu'mi sta in fire si cu toate ca eram extrem de nervos, nu trebuia sa ....apelez la acel cuvant. Imi cer iarasi scuze.
Si in al doilea rand...
Pai...se pare ca totul o sa ia o intorsura ...urata. Si o sa ma descurc singur, ca  intotdeuna.
Credeam ca daca esti bun cu cei din jur, daca le vorbesti frumos, daca te porti frumos cu ei....se vor purta la fel cu tine, macar din politete. Dar ....ce naiba, lumea asta e mult prea .....hmmm, care e cuvantul pe care il caut?
Toti sunt egoisti, mincinosi (nu ca nu am mintit si eu, dar ....). M'am saturat sa vad acelasi lucruri, facute de o mie de ori apoi pur si simplu iti ceri scuze. Mnoh, pai scuzele astea ar trebui spuse cand iti pare cu adevarat rau pentru ce ai facut si cand realizezi ca ai facut un lucru rau...nu doar asa, de forma!
M'am saturat....
Dar in scurt timp o sa inceapa un capitol nou, in care voi incerca sa nu mai am incredere decat in mine si in familie. Pentru ca se pare ca sunt singurii in care poti avea incredere.
Totul s'a schimbat. Am crezut ca .....dar din pacate totul era doar o iluzie, totul era doar un gand, ca totul e bine si ca totul o sa fie bine. Se pare ca m'am inselat. Si nu ar fi prima oara. La naiba! Si am zis ca nu o sa mai am incredere, ca nu o sa mai pun suflet.....
Fericire? Ha! E doar un gand, o amintire. Fericire insemna cand, copil fiind, te trezeai in ziua de craciun si alergai spre pom ....cu sufletul la gura ....sperand ca ai primit ce iti doreai mai  mult! Fericire era cand.....luai saniuta si pierdeai ore in sir, pana la inserat, pe derdelus. Erai fericit cand nu aveai griji, cand nu stiai ce inseamna sa minti (dar o faceai, ca sa scapi de cate o mustrare pentru un lucru urat pe care l'ai facut). Erai fericit cand erai copil.

Dar acum ai crecut si ai descoperit femeia. Si aici totul s'a dus dracu' ....

Comments

eu said…
ai cunoscut femeia si totul s-a dus dracu...mda:|

Popular posts from this blog

Time bubble

Era ceva ciudat pe planeta pe care au rămas împreună. Parcă timpul nu trecea și amândoi nu îmbătrâneau. Și chiar nu trecea atunci când el se pierdea în ochii ei. Sau în nopțile acelea lungi în care ea adormea în brațele lui. Planeta pe care o descopereau era ceva de vis. Dar nu asta o să vă povestesc acum. Acum...vreau să aflați ce s-a întâmplat după cei 10 ani pe acea planetă. - Hei R...șoptește el în timp ce ea se întoarce spre el și încearcă să îl ia în brațe. Știi, crezi că ...după ce îți termini cafeaua...crezi că am putea să vorbim despre planeta asta? Faptul că nu timpul nu trece aici, mă îngrijorează. Mai ales că tu însuți mi-ai spus că atunci de când te-ai prăbușit și până am sosit eu nu au trecut decât 2 minute. La naiba, societatea pentru care lucrez a trimis nava de salvare după trei ani. Ce îmi spui tu aici...e imposibil. - Uhmmmmm....lasă-mă...e prea ...de ...dimineață...spunea ea în timp ce se întoarce cu spatele la el, îi trage mâna dreaptă sub capul ei și ...

Hope and yellow

Un strat de gheață; se simte dur pe fața mea, dar nu rece. Nu am nimic de ce să mă țin; mănușile mele continuă să alunece. Pot vedea oameni de sus, alergând în jur, dar nu pot face nimic. Încerc să-mi dau gheața cu pumnii, dar mișcările mi se mișcă încet, și mă simt ca și cum voi fi dizolvat. Privesc spre răsărit, văd orașul în flăcări și țipete de oameni care fug prin gheața de sub mine. E gheață peste tot dar flăcările orașului le topesc încet și amețitor. Nu...nu.. ce se întâmplă? Primul lucru pe care îl observ e că ajunsesem la nivelul oamenilor și în haosul ăsta asurzitor, toți se lovesc de mine încercând să scape. Îmi strâng pumnii și nu mă dau bătut, trebuie sa aflu ce se află în spatele lor. Ciudat, dar simt că acumulez o grămadă de energie în pumnii strânși. Și fără să stau pe gânduri, sar. Sar ca și cum aș vrea să zbor. Ceea ce e și mai ciudat e că se întâmplă să pot sări atât de sus încât las în spate toată mulțimea speriată. Din păcate, energia se pierde aproape instant ...

Part of the journey is the end

Sfera fără lumină / Pe măsură ce m-am apropiat de Zion 16, computerul de bord a început să primească citiri ciudate. Ce se întâmplă? Și unde a dispărut toată lumina de la cele două stele? Doar e un sistem binar, nu aveau cum sa dispară așa pur si simplu.  Psy, analizează și raportează. Căpitane, primesc date. Un audio-mesaj de pe planetă. Este de la Căpitanul R. Ah, ce vrea? Sunt sigur e că de-abia așteaptă să mă certe, sau să îmi râdă în nas că am venit aici degeaba și ca ea a plecat deja. Mesajul ei către el / Chestia asta e pornită? Hei S. Dacă primești această înregistrare să nu te simți rău pentru asta. O parte din călători e sfârșitul. Să știi și tu. Chiar dacă sunt pe această planetă cu zero promisiuni de salvare toată chestia asta e mai amuzantă decât sună. Apă și hrană găsesc îndeajuns. Planeta e mai mult decât ne așteptam noi să fie.  Ha, nu cred nimic din ce spune. Scanează și spune-mi de ce nu văd nici o lumină. Unde naiba suntem? Vreau să șt...