Skip to main content

Punct. Şi de la capăt



Neaţa şi vouă. Nu. Pot dormi! Îs în tura de noapte, de'asta scriu aşa de devreme.
În primul rând, vreau să'mi cer scuze celor care au apucat să citească ultimul post. Eram foarte nervos şi doar în cazuri extreme pot vorbi urât şi murdar. Îmi cer scuze, nu e stilul meu să vorbesc urât şi promit că nu o să se mai întample.
Bun. Astea fiind spuse, puteţi aduce înapoi copii. :))

În al doilea rând vreau să spun ca azi sunt împăcat. Nu cu ea, ci cu ideea că ea m'a parasit, m'a înşelat şi continuă să mă mintă. Dar deviem de la subiect. Nu contează ce'a făcut. Nu contează cât de mult mă minţea în timp ce mergea la altul acasă. Nu mai contează nimic. Pentru că azi, tot ce'a însemnat ea, tot ce'a fost ea pentru mine ...toate lucrurile acelea care mă făceau să mă îndrăgostesc de ea la fiecare zâmbet, s'au dus. Nu de tot, dar pot spune că azi mă simt altfel.
Şi stau şi mă gandesc cât de prost am fost zilele astea, în care speram că poate, poate, o să'mi dea un mesaj tâmpit. Săream la fiecare mesaj primit pe mobil, sperând să fie ea. Tresăream la fiecare apelare pe Y!M, sperând că e ea, în care să mă întrebe ce mai fac. Dar nimic. Stăteam singur şi aşteptam un semn în timp ce ea se distra cu el. Mnoh, ştiu, nu mai trebuie să ziceţi nimic. Ştiu !
Şi fiind ultimul post despre EA, mă gândisem să trec în revistă toate lucrurile frumoase care s'au întâmplat în tot acest timp. Dar nah...a avut ea grijă să'şi bată joc în aşa fel încât acele lucruri să nu mai însemne nimic. Şi dacă stau şi mă gândesc mai bine la tot, la toate lucrurile pe care mi le promitea şi toate visele pe care ni le făceam....realizez că tot, fiecare consoană şi vocală făceau parte dintr'un plan diabolic menit să ucidă un suflet de copil.
Şi....din pacate....planul tâu a reuşit. Şi încâ cum! Adio copil mic, naiv şi visător.

Comments

Anonymous said…
recunosc ca nu am apucat sa vad postul de ieri, am vazut doar primele randuri scrise dar cnd am intrat stersesei postul.
nu astepta sa treaca asa de pe o zi pe alta, trebuie doar sa ai rabdare si sa fi puternic.
Sorin J. said…
Pai chestia ar fi urmatoarea. Ea e cea care imi da sperante, ma face sa visez, ca sa ce? Sa ma minta? Ca in ultimele 4 luni cand ma mintea ca ma iubeste si ca vrea sa fie bine, dar mergea la el acasa? Haha. Sa am rabdare? Cred ca am avut prea multa. Ca sa ce? Sa o aud cum ma minte ca pe ultimul om? :))
Adica....ce fel de om face asa ceva?
Zor de Zi said…
NIROS DREAM is broken ...
that sounds awful :-s
Andrada said…
Am observat ca in toate post-urile tale vorbesti foarte...urat despre respectiva fata. Doar atat as vrea sa-ti spun: NU asa se vorbeste despre fata pe care "o iubesti" sau "ai iubit-o", orice-ar fi facut ea. Trebuie sa nu incerci sa pari victima chiar daca esti. Trebuie sa ai demnitate si respect de sine!Toate cele bune!
Sorin J. said…
Da, poate ca ai dreptate, poate n'ar fi trebuit sa vorbesc despre ea asa. Poate n'ar fi trebuit sa fi mentionat nimic despre toata intamplarea asta.

Toate cele bune si tie.

Popular posts from this blog

Time bubble

Era ceva ciudat pe planeta pe care au rămas împreună. Parcă timpul nu trecea și amândoi nu îmbătrâneau. Și chiar nu trecea atunci când el se pierdea în ochii ei. Sau în nopțile acelea lungi în care ea adormea în brațele lui. Planeta pe care o descopereau era ceva de vis. Dar nu asta o să vă povestesc acum. Acum...vreau să aflați ce s-a întâmplat după cei 10 ani pe acea planetă. - Hei R...șoptește el în timp ce ea se întoarce spre el și încearcă să îl ia în brațe. Știi, crezi că ...după ce îți termini cafeaua...crezi că am putea să vorbim despre planeta asta? Faptul că nu timpul nu trece aici, mă îngrijorează. Mai ales că tu însuți mi-ai spus că atunci de când te-ai prăbușit și până am sosit eu nu au trecut decât 2 minute. La naiba, societatea pentru care lucrez a trimis nava de salvare după trei ani. Ce îmi spui tu aici...e imposibil. - Uhmmmmm....lasă-mă...e prea ...de ...dimineață...spunea ea în timp ce se întoarce cu spatele la el, îi trage mâna dreaptă sub capul ei și ...

Hope and yellow

Un strat de gheață; se simte dur pe fața mea, dar nu rece. Nu am nimic de ce să mă țin; mănușile mele continuă să alunece. Pot vedea oameni de sus, alergând în jur, dar nu pot face nimic. Încerc să-mi dau gheața cu pumnii, dar mișcările mi se mișcă încet, și mă simt ca și cum voi fi dizolvat. Privesc spre răsărit, văd orașul în flăcări și țipete de oameni care fug prin gheața de sub mine. E gheață peste tot dar flăcările orașului le topesc încet și amețitor. Nu...nu.. ce se întâmplă? Primul lucru pe care îl observ e că ajunsesem la nivelul oamenilor și în haosul ăsta asurzitor, toți se lovesc de mine încercând să scape. Îmi strâng pumnii și nu mă dau bătut, trebuie sa aflu ce se află în spatele lor. Ciudat, dar simt că acumulez o grămadă de energie în pumnii strânși. Și fără să stau pe gânduri, sar. Sar ca și cum aș vrea să zbor. Ceea ce e și mai ciudat e că se întâmplă să pot sări atât de sus încât las în spate toată mulțimea speriată. Din păcate, energia se pierde aproape instant ...

Part of the journey is the end

Sfera fără lumină / Pe măsură ce m-am apropiat de Zion 16, computerul de bord a început să primească citiri ciudate. Ce se întâmplă? Și unde a dispărut toată lumina de la cele două stele? Doar e un sistem binar, nu aveau cum sa dispară așa pur si simplu.  Psy, analizează și raportează. Căpitane, primesc date. Un audio-mesaj de pe planetă. Este de la Căpitanul R. Ah, ce vrea? Sunt sigur e că de-abia așteaptă să mă certe, sau să îmi râdă în nas că am venit aici degeaba și ca ea a plecat deja. Mesajul ei către el / Chestia asta e pornită? Hei S. Dacă primești această înregistrare să nu te simți rău pentru asta. O parte din călători e sfârșitul. Să știi și tu. Chiar dacă sunt pe această planetă cu zero promisiuni de salvare toată chestia asta e mai amuzantă decât sună. Apă și hrană găsesc îndeajuns. Planeta e mai mult decât ne așteptam noi să fie.  Ha, nu cred nimic din ce spune. Scanează și spune-mi de ce nu văd nici o lumină. Unde naiba suntem? Vreau să șt...