Skip to main content

Dimineata serii

Nu o sa'mi placa felul cum m'am schimbat. Nu'mi place nici ce o sa scriu acum. Nu o sa fie firesc.
Parca doi oameni se straduiesc sa intretina o conversatie. Si este exact invers decat atunci cand desenezi. Tragi o linie....si stii imediat daca o sa fie un desen bun sau nu.
Ma simt ciudat. Nebunie. Totul mi se pare o partida de sah ... cu acel sentiment ca trecusem prin toate relele posibile si ca acum nimic rau nu o sa ma mai surprinda.
Vreau sa pictez lumina soarelui pe fete de copii sau flori intr'un buchet, sau o strada plina cu ploaie de aprilie! Esentele! Nu lucrurile in sine. Esentele...cele mai marunte, inotand in lumina. Ploaia de azi mi'a ajuns. Si sunt atat de departe de toate. De normalitate. De lumina. De ceea ce as vrea sa fiu!
Ma ridic in picoare si spun rastit "stii...cred ca ai ceva in tine. Nu stiu! Majoritatea femeilor au acest ceva. Vreau sa spun ca femeile sunt....complicate. Fie ca te folosesti de cuvinte, de culori sau de sunete. Indiferent!!!!!
Imi vine greu sa scriu. Am mainile legate. Si ma uit la cer. E absolut gol. Frumos, pur si gol.
Si intotdeuna reuseste sa ma scoata din sarite!

Comments

Zor de Zi said…
I really think it`s one of youre greatest posts here,if not the best.
Sorin J. said…
@Zor de Zi : Not yet, but u r soooo close!
@Anonim : Uhmmmm....what r u saying over there?
Cata P. said…
Stiu pe cineva la fel de complicat ca 10 femei la un loc!
Sorin J. said…
Hei Cata !
Imi faci si mie cunostinta cu persoana respectiva? Tare mult as vrea sa cunosc pe cineva care'i mai "complicat" ca o femeie ! :))

Popular posts from this blog

Time bubble

Era ceva ciudat pe planeta pe care au rămas împreună. Parcă timpul nu trecea și amândoi nu îmbătrâneau. Și chiar nu trecea atunci când el se pierdea în ochii ei. Sau în nopțile acelea lungi în care ea adormea în brațele lui. Planeta pe care o descopereau era ceva de vis. Dar nu asta o să vă povestesc acum. Acum...vreau să aflați ce s-a întâmplat după cei 10 ani pe acea planetă. - Hei R...șoptește el în timp ce ea se întoarce spre el și încearcă să îl ia în brațe. Știi, crezi că ...după ce îți termini cafeaua...crezi că am putea să vorbim despre planeta asta? Faptul că nu timpul nu trece aici, mă îngrijorează. Mai ales că tu însuți mi-ai spus că atunci de când te-ai prăbușit și până am sosit eu nu au trecut decât 2 minute. La naiba, societatea pentru care lucrez a trimis nava de salvare după trei ani. Ce îmi spui tu aici...e imposibil. - Uhmmmmm....lasă-mă...e prea ...de ...dimineață...spunea ea în timp ce se întoarce cu spatele la el, îi trage mâna dreaptă sub capul ei și

De ce ?

De ce ce, v-ati putea intreba...eh....nu va pot raspunde, pt ca sunt mai multe "ce'uri", ca sa le spun asa. Vreau sa aflu raspunsuri...la intrebari cum ar fi : " De ce e atat de usor sa ranesti pe cineva si atat de greu sa spui cu adevarat ce simti?".Mergeam in dimineata asta pe strada, si era asa de liniste...(doh, doar era 5 dimineatza :D), si...m-a lovit melancolia...nu e mare lucru...mi se intampla cam des in ultimul timp, cu toate ca nu-mi pot da seama de ce ...alt de ce ...hmmm...stiu, va intrebati care ar fii urmatorul "de ce"...poi..." De ce lumea nu poate fi mai intelegatoare?"...unii se poarta...de parca ar trebui sa fie doar ca ei si daca nu e cum isi doresc ei...parca s-a sfasit lumea. Hmmm, nu o sa-i pot intelege niciodata, desi ar trebui, pt k ii intalnesc zi de zi..si cred ca o sa incep sa fiu si eu la fel de ne-intelegator ca ei...poate ma loveste si pe mine inspiratia si-mi dau seama de ce se poarta asa.. Hmmm....v'a

Nu știu dacă te mai iubesc...

Nu știu dacă te mai iubesc. Se spune că dacă trebuie să te întrebui dacă mai iubești pe cineva sau nu...atunci cu siguranță răspunsul este nu. Dar...eu nu cred asta. Eu cred că inima minte. Eu cred că sentimentele mint. Cred că ce gândim și simțim sunt lucruri bazate pe convingerile noastre deformate de lumea în care trăim. Câteodata...lucrurile în credem se întorc împotriva noastră. Uneori trăim pe pilot automat fără să știm asta, indiferent cât de auto-conștienți gândim că suntem. Mi-e teamă că o să regret dacă o să te pierd. Ce se întâmplă dacă te pierd și apoi îmi dau seama că mereu te-am vrut?  Cum aș trăi în fantoma iubirii noastre, dacă aș știi că sunt cel care a omorât-o? Tu mă iubești atât de sigur...și cu atâta siguranță și la fel de complet vreau să te iubesc și eu. Vreau să știu de ce iubesc oamenii care nu mă doresc și renunț la cei care o fac... Vreau să ști un lucru despre mine: sunt un supraviețuitor. Dacă m-ai părăsi...sau dacă mă vei forța să te părăsesc...voi fi